Rafinat si terifiant, un clasic al filmelor horror.Un film iconic pentru genul horror, printre cele mai bune ale anilor ’90, regizat de Bernard Rose si inspirat de nuvela emblematica a lui Clive Barker, The Forbidden. Pelicula imbina ingenios o atmosfera apasatoare si intunecata cu niste imagini chinuitoare si memorabile, elemente esentiale si specifice filmelor de gen din perioada lor de glorie. Este o productie infricosatoare care readuce cateva legende urbane si le transforma foarte bine intr-un cosmar original si bantuitor.
Helen Lyle (Virginia Madsen) este o studenta care decide sa scrie o teza despre miturile locale. Viziteaza o zona a orasului ei natal, unde afla despre legenda lui Candyman (Tony Todd), un barbat straniu cu un carlig in locul mainii drepte, care isi face aparitia in momentul in care i se spune numele de cinci ori in fata unei oglinzi. Cu toate ca Helen este sceptica in privinta credibilitatii povestii, oamenii din zona sunt cu adevarat speriati. Ignorand avertismentele localnicilor, ea isi incepe cercetarile in locul cel mai vizitat de Candyman. Mitul incepe sa prinda viata, persoanele din jurul ei fiind ucise brutal cu ajutorul unui carlig.
Scenariul este inteligent scris si mereu cu un pas inaintea privitorului, replicile sunt foarte interesante, iar jocul actorilor principali este incredibil, o relatie stranie, ametitoare, intre o femeie si o entitate din alta lume. Coloana sonora compusa de Phillip Glass este extrem de potrivita, cu toate ca este diferita de muzica folosita de obicei in filmele “slasher”, in cazul de fata aceasta fiind mai rafinata si mai misterioasa, asemeni peliculei. Efectele speciale realiste ajuta si ele la crearea unor imagini grotesti, care inspaimanta si lasa urme adanci in mintea privitorilor.Regizorul, in colaborare cu autorul nuvelei, au reusit sa portretizeze unul dintre cei mai cunoscuti si mai temuti, dar totusi simpatizati, antagonisti ai filmelor de groaza, Tony Tood reusind sa dea viata unui personaj misterios si halucinant.
Candyman uimeste prin starile pe care le induce, de la tensiune insuportabila, la frica. Ideile pe care le transmite cu o usurinta extraordinara, duc filmul la bariera dintre horror si thriller psihologic. Stilul de filmare, luminile si muzica obsedanta sunt o companie sinistra pana la final.Cu siguranta, Candyman va ramane in mintea celor care l-au vizionat ca un film demn de revazut, o pelicula memorabila pentru cinematografia universala. Pentru mine acesta ramanand unul din filmele de referinta ale genului Horror.
Nota Esenta Filmelor: 10
Trailer pentru Candyman (1992):
Hoteluri Targu Mures
RăspundeţiŞtergere